Clădiri culturale din București Incursiune în "Micul Paris" al Europei
Bucureștiul are un număr mare de clădiri culturale, nu degeaba i se și spunea în anul 1900 „Micul Paris”. Vestimentația, vocabularul oamenilor, specificul locurilor, dar mai ales al arhitecturii amintesc de locuri cunoscute din Paris. Asemănător cu marea capitală europeană, „Micul Paris” avea propriul Arc de Triumf și câteva clădiri a căror arhitectură aveau influențe franțuzești, pentru că arhitecți francezi precum Albert Galleron, Cassian Bernard sau Xavier Villacrosse au proiectat clădirile din centrul Bucureștiului și de pe Calea Victoriei.
Geberit a înțeles importanța clădirilor culturale și s-a alăturat în reabilitarea unor proiecte de anvergură cum ar fi Opera Româna, Biblioteca Națională și Teatrul Național București. Chiar dacă acestea nu au neapărat influențe franceze, ele rămân puncte de referință culturală românească.
Opera Națională din București
Opera Națională București este una din cele patru Opere naționale din România, fiind cel mai mare teatru liric al țării. Clădirea Operei a fost finalizată în anul 1952 și dispune de o volumetrie clară cu pilaștri și arcade pe două niveluri și cu statui pe pilaștri. Arhitectura este sobră, dar monumentală, cu o fațadă emblematică. Pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, au fost montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă, iar celălalt, zborul unor balerini.
Teatrul Național București
Clădirea teatrului a fost inaugurată în anul 1852 în stil baroc în cea mai mare parte și avea un parter cu 338 staluri, trei rânduri de loji, un foaier luxos cu scări de marmură de Carrara și o mare galerie, unde aveau acces studenții și elevii, în mod gratuit. Sala în întregime avea 1000 de locuri, era socotită a treia în Europa ca mărime, și avea o acustică excelentă. Clădirea a mai fost modificată de două ori în 1983 și 2012, iar ultima deschidere a noii clădiri a avut loc în 2014.
În prezent, Teatrul Național București își prezintă spectacolele în patru săli: Sala Mare (1.155 locuri), Sala Amfiteatru (353 locuri), Sala Atelier (fără scenă fixă, 94-219 locuri) și Sala Studio 99 (fără scenă fixă, 75-99 locuri). În cei peste 150 de ani de existență, Teatrul Național București a prezentat pe scenă multe din cele mai semnificative piese din dramaturgia universală. A avut reprezentații de succes atât în țară cât și în afara ei: Franța, Germania, Austria, Iugoslavia, Italia, Anglia, Spania, Portugalia, Grecia, Brazilia, etc.
Biblioteca Națională a României
Biblioteca Națională a României (BNaR, în trecut Biblioteca Centrală de Stat) este situată în București, fiind cea mai mare bibliotecă din România. De-a lungul celor 100 ani de existență, biblioteca a purtat diferite denumiri, în funcție de regimul politic. Fondul bibliotecii este de aproximativ 13.000.000 de unități bibliografice cu caracter enciclopedic. Ele sunt organizate în Fonduri curente (publicații românești și străine - cărți, ziare și reviste) și fondurile colecțiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).
Noul sediu al Bibliotecii Naționale, din Bulevardul Unirii nr. 22, din București, a fost proiectat, realizat dar nefinisat înainte de 1989 de către arhitectul Eliodor Popa. Clădirea a avut o istorie agitată după Revoluție, fiind lăsată în paragină și vizată de mai multi conducători pentru a fi sediul Guvernului sau al Parlamentului și a fost redeschisă publicului în varianta finală pe 23 aprilie 2012.
Date
Opera Româna - Geberit Pluvia
Biblioteca Națională - Geberit Pluvia
Teatrul Național București - Geberit Pluvia, Sisteme de instalare
Galerie de imagini
